Ura si grobianism in media…

Dan Tapalaga a publicat ieri un articol foarte profesionist pe site-ul hotnews. Scris cu obiectivitate, articolul demistifica bombardamentul jenant al televiziunilor mogulesti la adresa presedintelui. Nu sunt un adept al lui Basescu. Vad doar in el raul cel mai mic posibil, si, din pricina asta, o sa votez cu el la urmatoarele alegeri (daca vreun factor critic nu intervine intre timp, desi nu cred). Dar un asemenea asalt mediatic, grobian si meschin, la adresa unui om care este pana la urma presedintele ales, al nostru, al romanilor, nu-mi produce altceva decat o greata profunda cum doar gravidele in lunile incipiente il mai simt.

Asaltul asta arata in primul rand cumplitul dispret si nesabuita ura nutrite de catre initiatori (tribul Grivco, tribul PSD, parte a tribului PNL si UDMR) pentru o parte a ordinii de stat, asumata si acceptata de toti, reprezentata de institutia prezidentiala. Care este nu numai o putere in stat dar si un simbol. Iar acest simbol este terfelit cu o cruzime rar intalnita. Imi amintesc ca si G. Bush era hulit in USA mai deunazi, dar criticile care i se aduceau erau rationale suta la suta si nu manate de o ura demonica. In alta ordine de idei, acest act mediatic grobian (concentrat, intentionat, bine pus la punct de propagandisti de meserie) reprezinta un exemplu atat de prost pentru popor in sensul ca nu mai poate nimeni pretinde populatiei sa aiba un comportament civilizat in fata oricarei autoritati cand insasi institutia prezidentiala poate si este terfelita cu atata cinism. Cum mai poate un roman sa fie motivat sa respecte o functionara, o casierita, un inginer pe santier, cand vede ca ordinea si respectul sunt mai degraba raritati decat reguli???

Tot ieri, comisiile fantoma au respins pe majoritatea membrilor cabinetului Croitoru. Nu prea inteleg ce rol au aceste comisii dar evident ca votul lor reprezinta o simpla comanda politica si nicidecum o analiza rationala bazata pe criterii prestabilite si obiective. Ma gandesc ca nici Picasso, daca ar fi fost propus pentru ministerul culturii, sau Einstein, pentru ministerul stiintelor, n-ar fi trecut de filtrul acestor comisii… A nemtilor si a noastra Herta Muller, la fel, n-ar fi putut juca in vreun rol ministerial – la cultura de exemplu – daca ar fi fost propusa evident (eu as fi propus-o si sunt putin dezamagit ca nimeni nu a indraznit sa o faca…; probabil ca n-ar fi acceptat dar si propunerea singura tot ar fi insemnat ceva)…

Revenind la articolul lui Tapalaga, nu pot sa nu mentionez ca a atras o intensa dezbatere forumistica. Mai mult de 700 de mesaje au fost postate de ieri pana azi iar „petrecerea continua”… De mult n-am mai vazut ca un articol sa atraga o atat de larga audienta… Partea interesanta este ca majoritatea mesajelor sunt pentru articol, si indirect, pentru Basescu. Repet, as vota cu Basescu doar pentru ca reprezinta raul cel mai mic.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6381392-alianta-anti-falsii-dizidenti-dictaturii-basescu.htm

Skolkovo – un nou model de scoala de management

Ei da, daca oficial razboiul rece s-a incheiat de vreo 20 de ani, rivalitatea ruso-americana n-a incetat sa se manifeste de-a lungul ultimelor decenii.

O forma deosebita a acestei rivalitati poate fi remarcata in lumea scolilor de afaceri. Luna trecuta, intr-un articol publicat in BusinessWeek, decanul de la Moscow School of Management Skolkovo (suna chiar glumet), Wilfried Vanhonacker – un nume nu tocmai rusesc – declara raspicat ca Harvard Business School este o scoala a trecutului, si sugera ca tocmai scoala patronata de el reprezinta viitorul… Cam stramba declaratia considerand ca HBS a fost si este un etalon al acestui tip de educatie. In plus, Harvard University a dat lumii cel mai mare numar de laureati ai premiului Nobel de pana acum; nu ca Nobelul reprezinta singurul criteriu de evaluare, dar tot e luna acordarii acestor premii.

Interesant, domnul Vanhonacker a fost adus tocmai de la INSEAD, unde a fost directorul programului de doctorat de acolo. Cu bani poti aduce pe oricine… De ce considera domnul Vanhonacker ca scoala moscovita reprezinta viitorul? Mai intai, ar fi vorba de structura programului. Studentii sunt expusi la fenomene ca birocratia, coruptia si imperfectiunea legislatiei, adica unui mediu ostil, impredictibil si ilegal in fond. Afirmatia asta nu e tocmai credibila. Din experienta mea pot spune limpede ca scolile de afaceri occidentale te pregatesc mai ales pentru acest mediu. Ca exemplu, orice studiu de caz incepe cu identificarea contextului : dezvoltarea economica (developed, developing, undeveloped), conditiile social politice, gradul de coruptie, etc. Deci, nu vad prea limpede in ce ar consta unicitatea acestei scoli din acest punct de vedere…

In schimb, scoala are alte particularitati. In spatele ei stau “mari” oameni de afaceri rusi incluzandu-l aici pe Abramovich… Asadar, dupa ce agonisira cu sudoarea fruntii zecile de miliarde acum au nevoie de oameni bine pregatiti ca sa le mentina si sporeasca. Insusi presedintele Rusiei, domnul Medvedev este inclus in consiliul de administratie (board of directors). Deh, are vreme si de asa ceva in timp ce se mai apleaca asupra problemelor din Cecenia…:) Ma intreb cum ar arata Harvard-ul cu Madoff sponsor si Obama in bord???

Dar cea mai mare particularitate vine de altundeva… Scoala intentioneaza sa invite pe la cursuri oficiali din politie si firme private de securitate, probabil pentru ca in zona asta coruptia atinge cote maxime. Si asta nu e nimic. Printre invitati se vor afla si capi ai lumii interlope, ai crimei organizate. Ei da, astea da modele pentru viitorii manageri. Bineinteles, ca oficial se va vorbi despre „asa nu se face”; dar cred ca tocmai contrariul ii va atrage pe studenti…

Ma intreb daca modelul nu va fi urmat si in Romania? Conditiile exista. Niscaiva miliardari – nu le zic de carton ca nu s-a dovedit inca legal -, oficiali corupti (de la luat spaga slanina si tuica pana la acapararea unor industrii intregi pe nimic) si interlopi  versati „este” cu prisosinta… Ce-ar mai avea de invatat studentii romanesti de la fanica spoitorescu si corporatia camatarilor…:)

http://www.businessweek.com/ap/financialnews/D9B1I7I80.htm

O vorba despre business sentiment…

Ma tot intreb daca si cand o sa iesim din recesiunea asta complexa. Si-am cautat ceva dovezi…

In Canada, pana acum recesiunea n-a fost un dezastru. Bancile au fost stabile (cele mai stabile din lume), majoritatea corporatiilor si-au vazut de treaba; chiar daca n-au mai inregistrat profiturile asteptate, nici n-au pierdut prea mult. Cel mai afectat sector a fost cel al contructiilor de masini din Ontario, mai mult ca ecou al esecului celor doi mari producatori de la sud de marile lacuri: GM si Chrysler (Ford este exclusa, chiar daca nu straluceste, nici nu a avut nevoie de bailout). Sectorul de telecomunicatii a fost si el afectat; in particular, esecul Nortel (care oricum era in proces de disolutie din 2001) care a intrat in procedura de faliment in trimestrul al treilea, a dat cele mai multe batai de cap economiei din Ontario. Falimentul Nortel a avut ca rezultat concedieri in masa si serioase probleme financiare la fondul de pensii la care angajatii au contribuit, multi dintre ei zeci de ani. Acum, de cand Nokia a cumparat o parte mare a activelor (partea de cercetare dezvoltare), se intrezaresc ceva sperante de revigorare a sectorului dar nu prea mari. Celelalte companii de telecomunicatii merg bine, nu atat pentru ca sunt foarte performante, ci mai multe datorita structurii oligopolistice a pietei respective. Pentru a atenua efectul recesiunii asupra populatiei, guvernul canadian a recurs la un deficit bugetar de peste 50 de miliarde, ceea ce este foarte putin in comparatie cu ce s-a cheltuit in USA sau EU (numai pentru bailout-uri, adica bani aruncati), sau cu produsul intens brut al Canadei (mai mare de un trilion).

In Alberta, scoala de afaceri a Universitatii din Alberta publica regulat un raport care include, in principal, trei indicatori economici : business sentiment index (BSI), business activity index (BAI) si business hiring index (BHI). In ultimul raport emis in septembrie, primii doi indicatori se situeaza pe un trend pozitiv, in timp ce cel de-al treile ramane pe un trend negativ. Cu mentiunea ca nici unul dintre indicii aflati pe un trend crescator nu atinge defel nivel de dinaintea recesiunii. De exemplu, in septembrie 2009, BSI avea valoarea de 114,9 (pe o scara de la 0 la 200), mult sub valoarea de 151,2 inregistrata la inceputul lui 2007. Faptul ca BHI ramane pe un trend negativ sugereaza ca fragilul sentiment economic optimist nu se va reflecta prea curand pe piata fortei de munca (companiile nu sunt inca dispuse sa angajeze).

In Europa centrala (de fapt tarile est europene), Deloitte a introdus in septembrie, pentru prima oara, un indicator similar : Deloitte Business Sentiment Index (DBSI). Metodologia are o mai mica importanta aici, dar se bazeaza pe intervievarea managerilor din tarile est-europene, si are mai multe componente (e.g. viitorul economic, viitorul companiilor, disponibilitatea creditelor, etc.) . Pe aceeasi scara de la 0 la 200, DBSI (consolidat) are valoarea 97, adica putin sub 100 care reprezinta pragul de crestere economic. In ceea ce priveste viitorul economic, in medie, 40% dintre intervati cred ca economia se va deteriora in urmatoarele sase luni, in timp ce doar 26.8% cred ca se va imbunatati. Polonia pare a fi cea mai optimista tara cu 51.2% dintre respondeti raspunzand optimist. Romania se situeaza pe locul doi, cu 38.5%. Cele mai pesimiste tari sunt Croatia, Cehia si Slovacia cu 0,96%, 12.9%, si 23.3% respectiv. Componenta referitoare la asteptarile din sfera fortei de munca (modificarea numarului de angajati in urmatoarele doua trimestre) este in general pesimista. Foarte putini manageri (1,69%) cred ca numarul de angajati ai firmelor va creste, in timp ce mai mult de o treime cred ca acest numar va scadea intr-o oarecare masura (31,6%), sau semnificativ (4.2%). In Romania, trendul fortei de munca este apreciat ca negativ de 42.3% dintre intervievati; doar 7.7 considera ca numarul de angajati va creste. Situatia din Europa de Est seaman cu situatia din Canada in sensul ca, desi viitorul economic este vazut cu optimism (moderat, ce-i drept), piata fortei de munca va continua sa sufere. Nimic nou sub soare, se stie ca piata fortei de munca se ajusteaza printre ultimele (lag time).

In Germania, IFo (CES ifo Group Munich) a publicat luna aceasta indicatorul Ifo Business Climate, care aduce cu BSI si DBSI. Valoarea acestui index este de 91.9, in usoara crestere fata valoarea de anul trecut din aceeasi perioada (89,9), si situata pe un trend ascendent. Cu toate astea, FT spune ca aceasta crestere este bazata mai mult pe sperante decat pe situatia reala. Oricum, aceasta crestere, ezitanta si imaginara – care ajuta si ea – nu poate decat sa arate ca exista semnale pozitive de recuperare a economiei germane. UK pare ca sta cel mai rau. N-am un index similar la indemana pentru regat. Insa, e suficienta constatarea ca economia UK s-a contractat cu inca 0,4% in cel de-al treilea trimestru… Sa fie pentru ca economia UK s-a bazat exagerat pe comertul cu bani?

La final, personal cred ca economiile incep sa-si revina. Ezitant si gradual, dar revenire!

http://apps.business.ualberta.ca/wcer/pdf/128electronic.pdf

http://www.deloitte.com/assets/Dcom-Croatia/Local%20Assets/Documents/Documents-2009/Deloitte%20Business%20Sentiment%20Index%201st%20Edition.pdf

http://www.cesifo-group.de/portal/page/portal/ifoHome/a-winfo/d1index/10indexgsk

http://www.ft.com/cms/s/0/8c3dd43e-bfb0-11de-aed2-00144feab49a.html

http://www.ft.com/cms/s/0/69fbf964-bf1a-11de-a696-00144feab49a.html

De ce furau tiganii gaini…

La 1600, un tigan sef de trib, interogat de un tribunal din Luxemburg spunea:

„ca nu socoteste ceva rau sa-ti insusesti in felul acesta gainile, tinand seama ca vulpile, care sunt niste animale fara de judecata, mananca atat de multe; cu atat mai pe buna dreptate trebuie sa le manance ei tiganii, care sunt fiinte inzestrate cu judecata, caci trebuie si ei sa traiasca…”

Intr-un roman (de Fielding), un alt voievod al tiganilor zicea referitor la trasatura lor dominanta:

„Poporul meu e un popor de hoti, fara indoiala; dar un popor care il fura numai pe al vostru. In timp ce voi, va furati unii pe altii!”.

Daca prima afirmatie ma distreaza tare, cea de-a doua ma pune pe ganduri…

Imparatii mustelor…

Ei, da, astazi imi trecea prin minte asemanarea dintre politicienii romani si imparatul mustelor din romanul omonim al lui Golding. Nu ca nu s-ar confunda mult si cu „personajele” lui Orwell…

Romania are ceva din trasaturile insulei idilice in care se desfasoara actiunea roamnului cu pricina. Vorba aia, avem munti, podisuri, campii, rauri, un fluviu (plus o delta, cam concesionata…), si marea cea mare. Dincolo de un fals patriotism, Romania e frumoasa; nu mai frumoasa ca alte tari, si nicidecum printre cele mai frumoase de pe planeta, dar pur si simplu frumoasa, pitoreasca cum ii spunea cineva…:). Vorba aia, am avea ce manca si daca n-am munci prea mult; nu bunataturi, dar un jir, o coaja de copac, o radacina de hrean tot am gasi si iarna… sa nu mai pomenesc ca vara am supravietui „boiereste” cu fructele padurete si macris…:)

Doar ca lucrurile nu mai sunt atat de idilice cand vine vorba de noi, cei care o locuim. Se pare ca nu e loc pentru toti… Dupa ’89, in loc sa cladim o meritocratie (sau cat de cat ceva apropiat de o asemenea structura sociala) am reusit sa cream o societate tribala in care doua-trei triburi dominante se bat la nesfarsit pentru suprematia politico-economica; mai rau, nu fac nimic si pentru noi, pentru spatiul public, pentru binele social (acesta e confundat cu comunismul inca)… Victoria unui trib inseamna in mod necesar infrangerea celuilat. De cooperare si competitie in acelasi timp nici vorba; nu s-a prea auzit pe acolo inca de co-opetitie; or daca s-a auzit, nu se aplica asa ceva.

Ca si in romanul cu pricina, liderii politico-economici ai triburilor se comporta ca si cum ar trai pe o insula. Te uiti la comportamentul lor si-ti dai seama cat de departe sunt de liderii tarilor europene – nu ca ei ar fi perfecti, dar nici nu ating gradul de mizerie camuflata al alor nostri. Iar pe insula asta au facut legea lor, in folosul lor strict. Se inchina la mizerii (manipulare, minciuna, dorinta de putere nejustificata, camuflaj, lasitate) la fel cum se inchina pustiul Jack (personajul cheie din roman) la capul de porc, innorat de muste, si atarnat intr-o teapa. Iar noi ceilalti (Ralph-ii), care vrem un stat de drept, ceva dreptate, mai mult adevar, suntem vanati, marginalizati, sau alungati… Trist.

Dar, ca-n roman, sper ca un marinar sa acosteze si sa impuna normalitatea, sa sparga triburile si dea frau liber spiritelor progresiste de care nu ducem deloc lipsa… Ca o ultima speranta, marinarul de care vorbesc ar putea fi chiar EU. Pana acum EU doar ne sugereaza ce sa facem dar nu intervine direct (un raport ici si colo la care triburile noastre au devenit imune). Hmm, daca erau americanii langa noi cred ca altfel se scria istoria…

Castigul caderii guvernului: Johannis si Croitoru, doi viitori politicieni…

Surpriza, Lucian Croitoru desemnat ca prim-ministru… Nu ca as fi auzitde el pana acum. Neinregimentat politic – nu prea mult, pentru ca ceva afinitati cu PDL-ul are – tipul pare un technocrat care si-a facut temele serios. Este doctor in economie, si a lucrat ca Senior Adviser pentru FMI, ceSurpriza, Lucian Croitoru desemnat ca prim-ministru… Nu ca as fi auzitde el pana acum. Neinregimentat politic – nu prea mult, pentru ca ceva afinitati cu PDL-ul are – tipul pare un technocrat care si-a facut temele serios. Este doctor in economie, si a lucrat ca Senior Adviser pentru FMI, ceea ce nu-i putin. Hmm, o mutare neasteptata, dar buna dupa parerea mea. Mai intai, L. Croitoru pare sa aiba experienta necesara pentru aceasta pozitie. Apoi, n-am auzit sa fi fost implicat in nici un scandal politic. Ramane sa verificam daca n-a primit si el vreun apartament  “pe sub mana” (precum Johannis dupa cum se pare…); dar asta ar fi o vina marunta considerand contextul politico-economic din Romania… In al treilea rand, cred ca are o reputatie buna in exterior si asta nu poate decat sa ajute. Una peste alta, presedintele a mutat binisor avand in vedere situatia complicata in care se afla (un Johannis cu rezultate in administratie, propus de PSD-PNL-UDMR). Acum, fiindca veni vorba, cine se astepta ca Basescu sa-l accepte pe Johannis nu dadea dovada decat de naivitate. Cum putea sa accepte o propunere venita din partea inamicilor politici (si cred ca si personali)???

Dar, vorba unui prieten, marele castig rezultat din caderea brusca a guvernului sunt tocmai propunerile astea. Se poate vedea ca exista si “altfel” de oameni care pot conduce tara… Vrem nu vrem, Johannis si Croitoru sunt si pot fi exponentii unei clase politice mai curate. In fond, Romania nu are nevoie de genii in clasa politica, ci de cativa oameni gospodari (cam ca gospodarii de proiect… :), si, cel mai important, corecti. Spun corecti, pentru ca sunt inca convins ca banii bugetului de stat (adica banii pentru scolile copiilor nostri, pentru autostrazile care nu se mai termina in vecii vecilor, si pentru spitalele noastre) s-au scurs in buzunarele a circa o mie de familii in detrimentul celorlalti, si aici un prim-ministru destoinic si corect poate schimba ceva. In fond, punctul cel mai sensibil si critic pentru viitor, este la intersectia politicului cu economicul. Daca aici ar exista un arbitru corect, cred ca atunci o firma ar putea castiga o licitatie corect (pe baza competentelor si capabilitatilor) si, ar oferi in schimb produsul cumparat de stat la standardele corecte. Atunci, poate, renovarea unei scoli ar costa un sfert iar copiii ar invata in conditii decente. Si tot in asemenea conditii poate s-ar termina si la noi cateva autostrazi. Pana atunci, scurgerea banului public va continua in directia celor o mie de familii, din nefericire in detrimentul nostru si al viitorului… Dar, deh, de ce sa nu sporeasca investitiile imobiliare romanestin Monaco? 🙂

Revenind, marele castig este afirmarea celor doi. Chiar, de ce n-ar candida la presedintie? Cred ca ar avea ceva impact si ar incurca rau itele alegerilor din noiembrie…

Uf, cazu guvernul ieri… Si astazi pe cine punem in loc???

Ieri partitura lui Boc s-a incheiat. Marile partide de stanga si dreapta (PSD si PNL), asezate astfel de batranul dar eternul Iliescu pentru „captarea” intregului spectru politic – ca sa n-avem pe cine alege, altii decat „ei” – si-au dat mana peste tara impotriva micutului Boc si l-au scos – temporar? – din istorie. PNL-istii au speculat momentul si, prin propunerea primarului de Sibie, Klaus Johannis, au dat un sah, aproape de mat PDL-ului. Presedintele incearca un sah etern si o remiza prin propunerea unui guvern de uniune nationala… Sa vedem ce iese, insa ii vad pe PNL-PSD in usor avantaj…

 

Pe forum se sugereaza aducerea Angelei Merkel; dar cred ca dansa e prea ocupata cu administrarea imparatiei germane… Eu l-as propune pe Tony Blair ca tot e liber de contract (bine, tinteste la presedintia Uniunii Europene, dar nu i-ar strica o incursiune scurta pe la Bucuresti, ca sa inteleaga mai bine ce se intampla pe la periferia uniunii). Ar trimite ceva trupe prin Orient, dar ar face si o treaba mai anglo-saxona si pe acasa…

 

Una peste alta un prim-ministru importat nu e o idee chiar rea, in sine… Doar ca nimeni de acasa nu ar suporta „ofensa”… „Cum noi n-avem oameni bine pregatiti?” Ei, uite ca nu prea avem… Pentru ca cei pe care-i avem, profesionisti si „morali”, nu sunt „numiti”. Deh, asta-i dezavantajul „numirii”… Pe jumatate democratic…

Elinor Ostrom – Nobelul pentru economie 2009

Ups, se pare ca cei cu Nobelul nu iubesc prea tare capitalismul de tip anglo-saxon:

“We’re in an era of questioning markets. … It’s politically correct. The Nobel committee really doesn’t like Anglo-Saxon capitalism, and anything they can do to poke it in the eye, they do,” University of Maryland economist Peter Morici said.

Intr-un fel, pe buna dreptate. De exemplu, vechea administratie americana a cam exagerat cu privatizatizarile si de-reglementarile. Rezultatele au fost catastrofale, recesiunea inceputa in 2008 (si prevazuta de cativa economisti inca din 2006) e una fara precedent… O piata complet libera poate crea acelasi dezastru ca si una inchisa, supra-reglementata. Acum a fost randul pietei libere sa esueze. Pendulul sistemului economic se deplaseaza vertiginos catre extrema cealalta… GM are azi 60% capital de stat… Nu stiu de cate banci engleze se mai poate vorbi ca fiind entitati private…

“Dr. Ostrom’s research, and her celebrated publication, Governing the Commons , challenged the prevailing wisdom that the best way to manage something is to privatize it or regulate it. Her award, which she shared Monday with another American economist, Oliver Williamson, is being interpreted as another knock by the Nobel committee against the free-market philosophy adamantly endorsed by the administration of former United States president George W. Bush. Last week, the committee awarded U.S. President Barack Obama the Nobel Peace Prize.”

Elinor Ostrom, a castigat Nobelul pentru studiile depre spatiile comune (CPR-Common Pool Resources includ pasunile, apele, padurile, etc.), cum ar veni devalmasia la noi, mai demult. La ea, spatiile astea sunt definite ca resurse la care au acces mai multi, iar consumul unuia reduce libertatea celuilat de a consuma resursa respectiva. Asadar, spatiul CPR exista si este diferit de cele doua alte mari categorii : spatiul privat si cel public (guvernamental).

Pana la Ostrom, pentru managementul CPR-urilor – flagelat de supra-exploatare – era recomandata fie solutia privata fie cea guvernamentala (guvernarea de la centru prin coercitie). Ei bine, americanca de la Indiana University, a propus in cartea “Governing the Commons: The Evolution of Institutions for Collective Action” (1990) o a treia cale: pastrarea proprietatii “devalmase” (common property) si asigurarea managemementului de catre utilizatorii ei care trebuie sa-si creeze propriul sistem de guvernare. Pentru succesul acestei alternative ea defineste un set de principii (design principles), care se refera la definitia clara a rolurilor „proprietarilor”, mecanismele de rezolvarea a conflictelor, reguli, monitorizare si sanctionare, procesele decizionale, si recunoasterea drepturilor utilizatorilor de autoguvernare de catre autoritati.

http://nobelprize.org/nobel_prizes/economics/laureates/2009/ecoadv09.pdf

http://www.theglobeandmail.com/news/world/its-the-people-stupid/article1321210/

Echipa fotbalistica a Romaniei propusa de un forumist…:))

tata-portar
mama si sora fundasi centrali
unchiu-fundas dreapta
matusa-fundas stanga
varu si varamia mijlocasi centrali
bunicu-mijlocas dreapta
bunica-mijlocas stanga si…
eu + vecina – atacanti
deci o sa folosim un 4-4-2 clasic

Bun venit in "urna" a treia! Serbia – Romania: 5-0…

O infrangere mai rusinoasa a nationalei noastre de fotbal n-am mai vazut de multa vreme… Bineinteles ca ma ateptam sa pierdem dar nu asa (cam asa declara si Lupescu dupa meci…:). Cand ma gandesc ca avem granita cu Serbia, si ca de o parte a ei (in Serbia) se dezvolta o mentaliate sportiva extraordinara, iar de cealalta parte (cea de care-mi pasa, Romania) constat ca aproape tot sportul s-a manelizat, ma apuca groaza… O Dunare de-a curmezisul, cateva brazde de fasie conteaza…

Serbia, nu incape indoiala a reusit sa creasca o echipa de fotbal de talie mondiala (ca pronostic, o vad in sferturi in Africa de Sud) in ultimii ani. Noi am reusit contraperformanta de a intra in urna (lumea) a treia valorica… Sa nu mai pomenesc de tenis unde Djokovic, Jankovic, Ivanovic nu se compara cu ai nostrii Hanescu, Cirstea sau Olaru…

Da, suntem pe nicaieri in fotbal. Teama mi-e ca inca n-am atins punctul cel mai de jos al dezastrului… Daca „elita” fotbalistica ramane aceeasi dezastrul asta va continua „perpetuu”… Ca si in politica, non-valorile astea nu fac decat sa stea cocotate la varful fotbalului. De 20 de ani acelasi tandem sandu – dragomir. Of, mi-e greata! Aceiasi conducatori de cluburi, analfabeti, oieri, golani, interlopi… Cu o asemenea gasca nu se poate iesi din dezastru. Valorile lor sunt minciuna, „fentarea”, ciubucareala, maneaua, ipocrizia, hotia. Din cancerul asta nici talentele pur si simplu native nu mai pot iesi la suprafata…

Ca sa trag o paralela intre un brand de firma si brand de tara… In companii, grija fata de brand seamana cu devotiunea religioasa… Accentul pus pe imagine, „indoctrinarea” angajatului (si a clientului) se apropie tare de fenomenul religios. In fotbalul bastinas situatia e inversa. Nepasare, pic de „sfintenie”, pic de devotiune pentru tricolor si tara, doar manele, dezmat, bani negri… Mutu e intr-o petrecere continua (petrece chiar si in noaptea inainte de meci) si totusi este bagat in echipa; fara nici un rezultat de altfel, un gol la 10 meciuri (importante) si io dau… Astazi umilinta Romaniei a atins cota de disolutie; nu mai existam in fotbal. Chiar simteam imediat dupa meci ca, de rusine, as fi vrut sa fiu sarb…

Asteptam schimbarea? De 20 de ani doar boierii retrograzi si ciocoii prin nascare conduc fotbalul. Noii intrati sunt cam la fel, prestatia lui Lupescu si Prunea e lamentabila… Iesirea din criza se poate face doar prin schimbarea gastii malefice din jurul tandemului sandu – dragomir. Evident ca stim cu totii asta, si mai stim ca singuri nu se vor da jos, si ca, atunci cand vor pleca, intr-un fel sau altul, isi vor lasa semintiile sa conduca mai departe in acelasi fel… De revolutii in fotbal n-am prea auzit asa ca nu ma astept la socuri. Sunt curios daca fanii Stelei pot face ceva cu oieru dar nu cred… Si uite asa, un simplu tandem si gasca aferenta au distrus si prezentul si viitorul fotbalului… Bun venit in „urna” a treia!

Creativitate si "instrainare"

Un studiu facut la INSEAD ne spune ca cei care traiesc mai multa vreme in afara tarii devin mai creativi. Studiul ii exclude de la bun inceput pe cei care calatoresc in scop turistic si limitat in timp pe meleaguri straine.

Creativitatea e stimulata de contactul (prelungit, ani) cu experienta locala – cu strada – si cu limba. In fapt, persoanele bilingve sau trilingve demonstreaza un nivel superior de creativitate fata de cele monolingvistice…

Varsta e un alt factor care influenteaza nivelul creativitatii: cu cat esti mai de tanar scufundat intr-o noua cultura, cu atat ai mai mult timp sa asimilezi limba si obiceiurile si, intr-un final sa devii mai creativ. Interesant si legatura cu memoria; chiar si dupa intoarcerea in tara de bastina, prin simpla amintire a evenimentelor experimentate in cealalta tara nivelul de creativitate este stimulat pozitiv – in comparatie cu cei de acasa care isi amintesc de exemplu cum a fost la cumparaturi, intr-o vizita, etc.

Concluzia: daca te instrainezi devreme si prelung ai toate sansele sa fii mai creativ decat cei care nu procedeaza asijderea… Hmmm, mai sunt multe de spus despre asta dar corelatia merita atentie…
 http://knowledge.insead.edu/Howtostimulatecreativity090612.cfm?vid=255

Herta Muller – Nobelul pentru literatura 2009

Ieri banatanca berlineza Herta Muller a luat Nobelul pentru literatura. Stiam ca a fost propusa si in anii anteriori, din partea Germaniei fireste. In fond, ce a facut Romania pentru ea ca sa putem pretinde cat de cat ca tara mioritica a contribuit la succesul ei? Persecutia comunisto-securista? Marginalizarea sociala? Vanzarea ei pe valuta in 1987 de catre ceausisti? Faptul ca inca in 2009 cererea ei de a-si vedea dosarul este tergiversata la nesfarsit? Nu si da… Nu pentru ca toate astea sunt mizerii cu care o persoana nu se poate identifica in nici un fel. Da pentru ca suferinta produsa a inspirat-o si intarit-o, vorba aia: ce nu te omoara te intareste…

Oricum, stirea m-a surprins enorm, nu ma asteptam absolut deloc sa mai ia premiul. Ma gandeam ca timiseanca o sa urmeze soarta lancrameanului Blaga: nominare da, alegere ba… Nu ca asta i-ar fi scazut in vreun fel din valoarea artistica…

Ei, uita ca banatanca noastra si germanca Germaniei mi-a inselat asteptarile pesimiste si a castigat. Ma bucur tare pentru ea! Si ma rusinez in acelasi timp pentru faptul ca pana acum n-am indraznit sa citesc un singur rand de ea… M-am multumit cu informatiile „folclorice” de pe wikipedia… In fine, tot astazi, simtindu-ma asa de vinovat si si de snob, am comandat „Pasaportul” scriitoarei pe ChaptersIndigo. Tot asa, m-am hotarat sa-l cumpar maine si pe Le Clezio (Desertul, pare disponibil la Chapters), castigatorul Nobelului de anul trecut… Cine nu vrea sa stie nu merita, cine uita nu merita…

Obama – Nobelul pentru pace 2009

Ei da, asta da surpiza… Sa devii primul presedinte de culoare al Americii si sa iei si Nobelul in acelasi an in care te-ai inscaunat la conducerea  celui mai puternic stat al lumii nu e de ici de colo. Stiam ca Nobelul se acorda, cu mici exceptii, pentru contributia adusa de-a lungul vietii unui anumit domeniu. Adica trebuie sa ai rezultate tangibile, sa contribui substantial la domeniul respectiv. Pana acum Obama a livrat doar idei… Dar marile idei schimba sau pot schimba lumea asa ca premiul pare meritat. Macar pentru cat se zbate sa demonstreze americanilor ca dreptul la sanatate e unul universal si nu limitat de venituri… Una peste alta acordarea premiului arata suportul limpede al academiei pentru schimbarile pe care Obama incearca sa le promoveze.

„Only very rarely has a person to the same extent as Obama captured the world’s attention and given its people hope for a better future,” the Norwegian committee said in a statement.  „His diplomacy is founded in the concept that those who are to lead the world must do so on the basis of values and attitudes that are shared by the majority of the world’s population.”

Asked why the prize had been awarded to Mr Obama less than a year after he took office, Nobel Committee head Thorbjoern Jagland said: „It was because we would like to support what he is trying to achieve”.

„It is a clear signal that we want to advocate the same as he has done,” he said.

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8298580.stm

Dilema Veche – Un scurt interviu despre MBA